Un blog cool

      Intr-o vreme lucrurile stateau in felul urmator:ori erai cool ori erai uncool.coolness-ul era dat de un ceva anume ce era unanim acceptat ca fiind un ceva ce apartine doar celor putini.pentru ca era de la sine inteles ca daca faci parte dintre cei multi sansele tale de a fi intr-un fel sau altul cool erau minime.adica trebuia sa ai acea aura de oaie neagra (ma refer strict la outfit-ul oii, nu si la trasaturile de  caracter:))chit ca era obtinuta prin atitudine,stil vestimentar,freza,accesoriu,hobby,limbaj etc.Important era ca macar un individ sa ajunga sa-si doreasca sa fie in pielea ta iar restul venea de la sine.Numai ca o data ce deveneai cool viata ta se transforma inevitabil intr-un calvar pentru ca o data ce capatai eticheta asta trebuia sa faci pe dracu in patru sa o si mentii.Deveneai un fel de artist ce crea numai cool-ness in jurul lui...si ce artist si-ar fi dorit critici negative?Paradoxul este ca pentru a ramane asa te inscriai de fapt intr-o cursa nebuneasca in care de cate ori se schimba trend-ul trebuia sa te schimbi si tu.

    Dar iata ca dupa o vreme,o data cu boom-ul revistelor care te invatau sa fii cool si cu toate emisiunile "chic" lucrurile au devenit mai complicate pentru ca brusc cei putini deveneau tot mai multi,iar coolness-ul devenea implicit tot mai lipsit de scanteie.Trend-ul nu mai tinea doar de gust si/sau posibilitati financiare .Nu se mai punea problema de stil...stilul era dictat, nu obtinut.In revista "x" te ajutau sa te prefaci ca arati "aproape exact" ca diva "y" si se punea din ce in ce mai putin accentul pe cum sa faci sa arati ca tine si nimeni altcineva.Si uite cum astia cool incepeau sa iasa pe banda rulanta,unu cate unu,doi cate doi si tot asa pana in punctul in care aia mai putini si mai amarati aratau cu degetu' si radeau de grupurile de pisi-uri si masculi alfa care aratau toti ca scosi din vitrina.Si cand zic vitrina ma refer la toate vitrinele de pe bulevard,iar cand zic bulevard ma refer in special la "bulevardul occidental".

Bun,dar cum in ultimul timp ne dorim cica sa traim  intr-o lume politically correct si noua religie a devenit "toleranta" pana si cei mai batuti de soarta au devenit trendstetters.Bine, nu ei au au reusit performanta asta ci producatorii care brusc au devenit sensibili si au zis stati asa:si tocilarii,homosexualii,metalistii,junkerii,gotherii,hippiotii,punkerii, etc sunt oameni si au dreptul sa fie si ei primiti in gasca asa ca hai sa facem un cocktail de stiluri i sa devenim cu totii cool.hai sa adaugam pe cel mai anost pulover cu anchior niste dungi colorate strident,sa punem pe tricoul asta semnul pacii cu putin sclipici pentru a obtine efectul de bling bling,sa-i tragem o creasta lu Beckham si sa o radem intr-o parte pe Rihanna,sa o imbracam pe Britney in pantalonii de piele si sa o invatam sa cante I love Rock'n'roll,sa adaugam pe ciocate niste strasuri,sa facem o ecranizare cu aroma hollywood-iana a noii carti cu(nu si despre) vampiri,sa ne invatam barbatii sa se epileze si penseze,si sa ambalam pana si cele mai tari droguri in cartoane colorate si sa le vindem la preturi accesibile publicului larg sub denumirea de "saruri de baie".hai sa transformam toata lumea asta a tinerilor intr-o lume groovy si hip unde orice ai face, oricum te-ai imbraca,orice ai sustine si orice ai consuma poti sa fii si tu in sfarsit in trend chit ca-ti doresti asta sau nu.totul e de vanzare.Coolness-ul e de vanzare.

Imi amintesc o scena din liceu in care noi astia care ne doream sa subliniem faptul ca nu cautam sa fim cool am scris pe o foaie "i used to be uncool before uncool became cool"(which made us even cooler) pe care am semnat-o mandri de faptul ca suntem diferiti.Apoi ne-am dat seama ca nu numai noi vrem sa fim exclusi din randurile celor ce au devenit intre timp "cei multi",am realizat ca si noi astia eram destul de multi si ca orice ce am fi facut nu exista nicio o scapare.

    Chit ca te droghezi sau nu,ca fumezi tigari sau nu,ca mergi la party-uri sau nu,ca sarbatoresti Valentine's day si Helloween or ba,ca asculti muzica "necomerciala" sau Dj Tiesto,ca porti ochelari de soare de aviator sau ochelari de vedere grosolani,ca porti bascuta frantuzeasca sau sapca de tractorist,ca te incalti cu shoes sau

cu cizmulitze crostetate,ca iesi zilnic in baruri sau stai acasa,ca porti fuste mini sau lungi pana in pamant,ca vobestila cel mai multifunctional telefon mobil sau ca preferi sa nu vb deloc,ca te declari Buddhist sau ateu,ca ai sau nu cont pe facebook sau ca refuzi sa scrii bloguri,ca esti trashy sau chic,capitalist sau socialist,ecologist sau dependent de tehnologie avansata,ca esti abstinent sau sex maniac,ca mergi la festivaluri de psytrance sau la concerte rock,ca esti monogam sau poligam,ca vrei mai mult decat orice sau ca iti doresti din tot sufletului sa nu fi etichetat drept cool tot cool ramai.'Lame' par a fi ramas doar cei ce inca nu au inteles ca nu mai e nevoie sa te straduiesti.

Asta pt ca fiecare om e unic,adica toti suntem unici in felul nostru,adica avem acel ceva comun care ne facem sa fim toti la fel.

Si pentru ca this is a cool place to be.West is the best baby...si mandri mai suntem noi astia albi de ceea ce am creat.

nu ar fi mai simplu?

se pare ca undeva intre plimbarile si party-urile de asta vara si mutatul inapoi in bucuresti mi-am pierdut complet abilitatile sociale...pana in punctul in care atunci cand ma opresc din mers primul lucru pe care il fac e sa ma intreb daca imi tin mainile cum trebuie,daca sa ma sprijin sau nu de ceva(asa cu un picior ridicat ca sa par relaxata si cool:)) si ce punct sa fixez pt a nu ma uita in pamant ca un copil care obisnuieste sa se ascunda dupa fusta mamei.primul soc a fost in momentul in care am intrat dupa o absenta indelungata intr-un bar..mai exact de ziua Teodorei.mai exact in Basement.in momentul in care am pasit in incinta si am vazut ca toate privirile erau indreptate inspre mine(din cauza ca e un bar mic,tip sufragerie nu ca as fi eu nu stiu ce wonder woman) pur si simplu am amutit si desi nu puteam sa reactionez nicicum in capul meu se desfasura un intreg proces de adaptare
"bun...unde sunt?intr-un bar.de ce?cum de ce..ca sa ma distrez si eu ca tot omu'.aaaaa...ce faci cand intri intr-un bar?pai cauti o masa libera si in acelasi timp te concentrezi asupra fetelor cunoscute pentru a saluta(tipul de salut variaza de la persoana la persoana-1.dai din cap si schitezi un zambet 2.zambesti si faci timid cu mana 3.saluti si iti rotesti mana din incheietura asta insemnand "ce faci aici?" ca X sa ridice din umeri si sa faca o grimasa tampa sau sa ridice berea de pe masa in semn ca "a iesit si el la o bere" sau in cele mai triste cazuri te intalnesti cu o cunostinta mai pretentioasa si mai talkative care asteapta sa mergi pana la masa ei si sa faci un scurt rezumat a ultimelor luni,zile,ore.
bun...dupa ce mi-am enumerat pasii in gand(adica cei 2,din care reiesea ca nu-i chiar atat de complicat pe cat mi s-a parut la inceput)m-am uitat dupa o masa libera si am incercat sa depistez fetze cunoscute(care speram din tot sufletul sa nu fie-nici mese nici fetze;).si nu erau,asa ca m-am dezmeticit si am trantit usa in urma mea cu un zambet satisfacut.

"imi pare rau...nicio masa libera"

si am gasit o lista in care o dom'soara socioloaga te invata cum sa te comporti in societate.mai exact cum sa te prefaci ca-ti pasa,ca te intereseaza,ca asculti...iar in incheiere se lauda ca te-a ajutat sa construiesti relatii bazate pe incredere.:))

1. Abilitatea de a fi relaxata sau de a pastra un nivel tolerabil al anxietatii, in orice situatie sociala

Indiferent de cat de bine te descurci in situatiile sociale, daca esti prea agitata sau nervoasa, nu te vei putea face foarte bine inteleasa, iar capacitatea de ascultare iti va fi si ea afectata. In plus, chipul si intregul tau corp vor transmite un singur mesaj, si anume ca nu esti in apele tale. Din aceasta cauza, va fi dificil sa construiesti un raport cu ceilalti.

2. Abilitatea de a asculta, inclusiv aceea de a le arata celor din jur faptul ca ii asculti

Este extrem de important pentru interlocutori sa stie ca sunt ascultati si ca ceea ce spun are impact. In acest scop, poti apela la astfel de strategii:



Rosteste lucruri care denota ca asculti, cum ar fi: "Adevarat?", "Da?", "Asa.." etc.
Reactioneaza la ceea ce auzi si construieste conversatia mai departe: "Deci a fost la sedinta? Ce s-a intamplat?".
Pe parcursul conversatiei, fa referiri la comentariile altora: "Asa cum ai afirmat anterior...", "Dupa cum spuneati mai devreme..." etc.
In timp ce interlocutorul vorbeste, adopta o mai mare rigiditate in postura, mentine contactul vizual si acorda atentie discutiei.

3. Abilitatea de a manifesta empatie si interes

Anxietatea sociala este generata, in mare parte, si de faptul ca esti in permanenta constienta de stresul care te macina. Poti evita situatiile stanjenitoare daca iti concentrezi foarte mult atentia asupra altcuiva. Fascinatia (chiar daca, in prima faza, este fortata si impusa) manifestata fata de conversatia unei persoane te va ajuta sa te simti mult mai confortabil si il va ajuta si pe cel care discuta sa se simta interesant.

4. Abilitatea - naturala sau invatata - de a construi un raport sau o relatie

Raportul este o stare de intelegere sau de apropiere care apare in cadrul unei interactiuni sociale bune. Practic, datorita relatiei care se creeaza, arati ca "Sunt la fel ca tine, ne intelegem unul pe celalalt." Acest raport se creeaza la un nivel subconstient si, atunci cand se produce, limbajul verbal si non-verbal, pattern-urile de vorbire si alte aspecte ale comunicarii se sincronizeaza excelent.

Desi este un proces pe care nu il constientizam, putem face unele eforturi constiente care sa incurajeze intemeierea unei relatii:


Postura corpului, atitudinea si miscarile trebuie gandite mai mult, astfel incat sa fie adecvate in orice situatie.
Trebuie acordata mai multa atentie limbajului si stilului de a vorbi, inclusiv frecventei, volumului, tonului si cuvintelor folosite.
Incearca sa ii induci interlocutorului ideea ca este ascultat.

5. Abilitatea de a sti cum, cand si cat de mult sa discuti despre propria persoana

A vorbi despre tine prea mult si prea devreme in cadrul relatiei poate fi un motiv de descurajare pentru orice persoana implicata in conversatie. Tocmai de aceea, la inceput este important sa deschizi discutii "marunte", despre obiecte si oameni care nu au caracter personal pentru vreuna dintre parti sau sa schimbi pareri si perspective personale intr-un mod echilibrat, echidistant si fara pasiune.

O data ce conversatia si relatia in sine evolueaza, dezvaluirea unor detalii si fapte personale (initial, de mica importanta si care nu presupun implicare emotionala) duce la intarirea relatiei si la o mai buna cunoastere.

6. Abilitatea de a mentine un contact vizual adecvat

Este esential si un semn de politete sa privesti in ochii celor pe care ii asculti sau carora le vorbesti. In caz contrar, mesajul transmis este unul negativ. Astfel, le arati ca:

• Ii ignori.
• Nu esti demna de incredere.
• Nu iti face placere sa ii privesti.

Acest lucru nu inseamna ca trebuie sa iti privesti insistent partenerii de discutie, deoarece acest lucru are efectul contrar celui sperat, si anume ca esti suparata pe ei si doresti sa arati acest lucru. Bineinteles, contactul vizual - importanta, insistenta, durata acestuia etc. - variaza in functie de diferite culturi.

Acum, "inarmata" cu aceste reguli care nu au pretentia de a fi exhaustive, poti construi relatii bazate pe incredere si o mai buna cunoastere a persoanelor care te inconjoara in diferite situatii. Aptitudinile tale sociale vor suferi imbunatatiri majore si se vor dovedi utile in orice demers pe care il intreprinzi.


eu cred ca prefer varianta cu mesele ocupate.mi se mai pare mai confortabil...si pana la urma nu ar fi mult mai simplu sa poti spune "i'm not anti-social.i just don't like you"?

daca as fi doctor as scrie numai retete de regenon...ar fi un experiment interesant zic.;)

inainte si dupa

o plimbare nocturna in stare de veghe,sau intre realitate si visare,in care am iubit natura si oamenii.

apoi am ajuns acasa si am inceput sa plang.a fost o trecere mult prea brusca de la starea mea initiala,la cuvintele lui Sabato in "inainte de tacere".l-am adorat si urat in acelasi timp pt ca imi spunea "buna dimineata si bine ai venit inapoi".

acum ma intreb doar ce anume prefer.echilibrul lui in a carui balanta sta resemnarea si o tristete nemarginita sau euforia absurda si nescontata care se sfarseste o data cu rasaritul?

bla bla bla-uri

liderul opozitiei din Iran e blogger.Oare si Dalai Lama scrie bloguri si intra pe mess?:)

toata lumea scrie bloguri.toata lumea scrie,putini citesc.ne avem in liste,ne uitam la view-uri ca la sfarsitul zilei sa concluzionam;au mai intrat 2 oameni pe blogul meu...sau poate acelasi om de 2 ori.pesemne ca era X...ca doar X ma citeste.

navighez in scarba..intru de pe un site pe altul.un film in flash ici,unu colo.primu ma face sa zambesc al doilea ma lasa tampa."oare e f dastept de nu inteleg eu nimic sau chiar exista si treburi atat de proaste?"renunt...prefer sa ma intreb mai bine ce mai e prin frigider.

niste sunca,o bucata de cascaval afumat...un borcan de ceva.bun..deci sandwich.ma uit inspre sertar cu gandul sa scot un cutit,dar imi amintesc ca e vara si fac eu o conexiune dubioasa cum ca e tarziu,si vara,si celulita si una alta.ma intreb de unde pana unde...nu e ca si cum m-as uita la de 3 ori femeie sau as citi Unica.

aprind teve-ul.a trecut ceva vreme si sper ca o sa-mi distraga macar putin atentia de la gandurile mele(nu alea cu celulita...altele-da si femeile pot avea mai multe ganduri:)HBO...Chris Rock.stramb din nas si schimb...discovery nush care.Secretele Soarelui,sfarsitul lumii etc.schimb.reclame.schimb.alte reclame.am ajuns la 5 si deja m-am plictisit.

ma gandesc ca as citi ceva.imi amintesc subit ca mai am un examen si ca nu m-ar lasa piticii sa ma delectez cu literatura cand as putea la fel de bine sa citesc cursu'.

ma uit iar inspre calculator."hai sa scriu un blog imi zic"..."
eu:de ce as face asta?
tot eu:pt ca oricum te plictisesti...macar poti sa o freci pe net.

fie...
unu de pe mess zice asa in status:cu cat cunosc mai multi oameni cu atat imi iubesc mai mult cainele.iar eu o gandesc in felul urmator:cu cat cainele lui cunoaste mai multi oameni cu atat isi iubeste mai putin stapanul

Oi picante(in poza e caca)

zile-nsorite printre buline si dungi,zile-n asternuturi umede si reci si carii grase si zemoase care rod din mine ,facandu-ma sa las in urma cate-o bucata de carne sleita.cate putin pentru fiecare.
nu am timp de voi,caci de ceva vreme nu ma mai inteleg cu timpul.
ii ordon sa stea,sa asculte,sa inteleaga,dar el ma forteaza,ma impinge,ma sodomizeaza si simt o vaga durere-n fund,caci am invatat sa nu-mi mai pese.
alerg pe tabla de sah,dar peisajul ramane acelasi si regina ma trage dupa ea spunandu-mi sa accelerez.
ma opresc.privesc in urma.tremur si blestem,iar in coltul ochiului stang(ala mai bleg) se zbate un fel de lacrima.ma privesc in oglinda si rememorez.ma vad mica si speriata si incep sa cred ca acum sunt mare si puternica,dar ma trezesc.sunt la fel de mica...

am creierul paralizat de atata timp incat incep sa nu mai simt furnicaturile."deschis non-stop-prezervative moca-promovam fericirea pe bani putini,pe toate gusturile,in toate culorile si aromele visate.acum si pentru cei uncool"
iar tu te strecori ca un spion si ma rascolesti pe interior,ma descompui ca apoi sa ma refaci sub alta forma pe tableta ta magica.prefer sa visezi oi care mananca din tine decat oameni moi care se tin de mana

Ce suflet imbecil!

"a trai pentru a-ti povesti viata" nu insemna neaparat sa zici o poveste frumoasa la sfarsitul careia publicul sa te aplaude.
Accept fatalitatea de a ma fi nascut,dar de aici nu mai depinde nimic de mine pentru ca eu sunt suma actiunilor voastre.
ce suflet imbecil!
cuvintele isi cer autonomia...mucozitati verbale si ganduri castrate.inspir fum,expir fum... plamanul ma injura de toti cristosii si daca nu mi-as cunoaste natura dumnezeiasca :)) as crede ca sunt pe moarte pentru ca ma simt devorata fizic de un cancer cu trup de femeie.
vreau sa-mi imprastii maruntaiele ca apoi sa ma pot pune intr-o cutiuta muzicala,caci doar muzica e cea care-mi pastreaza intacte trairile.nu am nevoie de amintiri.daca as putea negocia cu un om mai trist le-as da pe o bere.

"Priveste! Am nascut un cadavru... un anticrist ucis de inocenta si ignoranta-mi
un prunc malefic ce s-a hranit atata timp din mine... un copil,copilul meu ce
si-a insusit intreaga-mi ura si necredinta...."

esti prezervativul care se rupe inainte de orgasm
eu sunt miracolul in ziua de Craciun...sunt un cliseu

Home sweet home(2008)

Jeg pestrit cu miros citadin… din lac in put e ca din mare in balta…in balta din fata blocului in care se scalda copiii moderni si razele din ce in ce mai arzatoare.aceasi senzatie de dezgust dar parca mai brutala ca acum un an,2,3.ne-am reintors printre Rodicile cu parul scurt si permanent care isi cara pungile cu mos craciun de la un « magazin super mixt » la altul, unde gasesti laolalta supe la plic,chiloti,paine si sampon,ne-am reintors la mosii imbibati in tutun si alifii mentolate cu respiratie tip « saniutza » si babe care se plang ca « le-o trage curentu » in autobuz.ne-am reintors printre snobii de weekend care in timpul saptamanii stau in fata scarii cu o bere la pet si o punga de seminte si care sambata o « ard la 4 ace » prin cluburi de fitze.ne-am reintors pe strada fluturilor gri si ne-am trezit din somn cu ochii de cenusa.
Am fost la mare doar ca sa ne intoarcem mai bronzati…asa poate ne integram si noi in piesajul urban.Home sweet home

EBA?aceeasi Marie cu alta palarie sau mai exact T. Basescu in varianta porno

in plina campanie electorala,acest circ absurd ce se desfasoara sub privirile noastre ,iar noi - minti latente cu organele din dotare in stadiu de impotenta,inconjurati de santiere(pt un oras mai bun!!),cu un trafic amortit si nisip ce ne scransneste printre dinti,criticam,injuram daaaar nu votam .nici eu nu votez dar nu ma mandresc cu asta.as face-o daca as stii care e cel mai destept dintre prosti,cel mai slab dintre grasi,cel mai sincer dintre mincinosi si cel mai diplomat dintre badarani.din pacate nu stiu...iar afisele nu ma ajuta cu nimic.doar ma dezgusta...

Amintiri

ma dezvalui voua dar nu asemeni unei narcististe ce asteapta complimentele ci ca un gandac constient ca urmeaza sa fie strivit.
m-am dezvaluit lui,dar nu ca o femeie fatala ci ca o copila naiva si sensibila.
procesul de upload-are a vietii private in acest "paradis" virtual mi-a incetinit viteza de reactie in lumea reala.dupa cum ziceam,cel mai greu lucru in lumea reala este sa stai fata in fata cu realitatea.e transparenta,intri cu capul in ea si apoi te prabusesti pe asfalt simtind cum bordura aproape ca-ti penetreaza cutia craniana. auch!
"ti-ai facut-o cu mana ta"..ei bine din cate stiam si onania se practica tot cu propria mana si din cate am inteles nu o faci cu scopul de a-ti provoca durerea nu?poate unii sunt masochisti..poate altii doar nu stiu cum sa o faca.tocmai de asta fiecare trebuie sa treaca prin tot felul de experiente.ca sa invete sa-si masturbeze spiritul.

2 clovni.unul care aduce bucurii si fericiri efemere si un altul care sta in mijlocul arenei si rade de spectatori.ei bine unul e liber sa fie bufon daca asta vrea.

sunt libera sa fiu trista,dezamagita,deznadajduita,sa urlu,sa fiu fericita,sa ma bucur,sa visez... constrangerile impuse de sociatate nu ma pot opri sa plang.doar prietenii pot...cum?facandu-ma sa rad.e totul atat de simplu.

Blog emo??

empty road...privesc in spate si in fata si de multe ori nu vad nimic.amintiri am..multe.unele frumoase,altele deja reprimate,o tara a umbrelor,lumea aia launtrica ce ma zguduie cateodata de incep sa tremur ca o nebuna

. nu stiu cate din temerile mele ar putea fi numite fobii,la fel cum nu stiu in ce masura pot fi considerata sociopata.de ce imi este frica de oameni?care dintre personalitati este cea slaba(cacacioasa cum s-ar zice:)? azi afli o veste proasta,foarte proasta care parca iti macina interiorul,te zdrobeste,te impastie in mii de cioburi in care ti se reflecta chipul inert,inexpresiv,incapabil de a mai schita vreun gest

" aud ceasul cum ticaie. aud cum mai trece ...o secunda si iarasi una...si m-a dat asa sentimentu ca si eu o sa mor "..nod in gat.candva aducea numai fericire,zambete,iubire.cel putin mie.azi am simtit un nod in gat.o discutie simpla,chiar banala daca nu o simti prin toti porii.mie mi-a sagetat maduva pt ca i-am simtit tristetea,solitudinea

oamenii si doza lor de nebunie.comunicarea defectuoasa sau lipsa ei duce spre deteriorare,degradare,disparitie..."nothing lasts forever " nu?

e trist sa-ti pierzi un prieten.e ca si cum ti-ai mai pierde o farama din identitate.o parte din tine pe care ai oferit-o pur si simplu,insa nu neconditionat pt ca atunci cand vine vb de prietenie trebuie mereu sa primesti atat cat oferi.de asta si este atat de importanta nu?

increderea?cum paote cineva sa aiba incredere in altcineva?fuck it.nu am incredere in mine.nu ma cunosc,nu stiu cum voi reactiona in orice situatie,nu stiu de ce sunt in stare.si asta pt ca sunt om...iar oamenii sunt slabi,maleabili,nebuni,inconstienti.....asasini,pedofili,necrofili,scatofili,canibali,violatori,hoti,criminali....
rai,parsivi,meschini,invidiosi,egoisti,malefici.
nu zic ca nu exista the real shit..iubire,afectiune.da.exista si e un sentiment atat de intens incat din cauza lui putem deveni slabi,maleabili,nebuni,inconstienti.....asasini,pedofili,necrofili,scatofili,canibali,violatori,hoti,criminali....
rai,parsivi,meschini,invidiosi,egoisti,malefici. orice psihopat a iubit la un moment dat ceva,pe cineva...pe el insusi.iubirea nu ne face mai puri,inocenti,filantropi...iubirea scoate la suprafata bestiile din noi.ura?doar o consecinta a iubirii.

si atunci..cum am putea sa avem vreodata incredere in cineva?

Planeta razboinicilor luminii

"Romanul scris de Boulle in 1963 a avut sansa unei ecranizari (cu Charlton Heston in rolul principal) cinci ani mai tirziu. Utopia neagra a lui Boulle e plasata in anul 2500. Un ziarist francez, Ulysse Mérou, ajunge pe o planeta unde intilneste maimute inteligente, iar oamenii, aflati intr-o stare degradata, pierzindu-si limbajul articulat, sint expusi in gradini zoologice si fac obiectul experientelor de laborator. O lume rasturnata: maimutele se intreaba daca oamenii au suflet. Mérou dezvaluie unei asistente simiene uluite ca vine de pe o planeta unde lucrurile stau pe dos. La intoarcerea sa pe Pamint, insa, e intimpinat de o maimuta. Raportul dintre specii e, de fapt, raportul de forta intre armata victorioasa si prizonierii de razboi si tine de o experienta pe care Pierre Boulle a trait-o."

Dupa celebra ecranizare din 1963, genialul Tim Burton face in anul 2001 un remake de succes care obtine atat un premiu BAFTA cat si alte 8 premii din 20 de nominalizari.
Regretul meu cel mai mare este ca sunt nevoita sa asist la turnarea unui alt remake care are loc chiar aici pe plaiurile mioritice.Ma indoiesc ca va avea vreo nominalizare la Cannes ,dar cu sau fara nominalizari sunt convinsa ca in scurt timp vom deveni mai celebri decat a reusit sa ne faca vreodata Sergiu Nicolaescu sau Cristian Mungiu.

Pentru ca suntem un popor spiritual care la nevoie stie sa faca haz de necaz iata ca aducem si o doza de originalitate caci din utopie neagra am cazut cu totii de acord ca o comedie neagra ne-ar reprezenta mai bine spiritul daco-rromano-cocalar.
Si iata cum noi,fiinte umane,inzestrate cu ratiune si sentimente nobile,mizantropi si pupincuristi din fire am hotarat sa ne folosim capacitatile intelectuale intr-un joc de-a dumnezeii pamanteni.
Si cu care alte fapturi ne-am fi putut juca mai bine decat cu fratii nostri de sange,nedomesticiti insa acum ceva vreme?Fratii nostri mai tuciurii,popor nomad care ne-a onorat cu decizia de a ramane pe meleagurile noastre.Mai intai i-am acceptat pentru ca altfel am fi dat dovada de rasism si nu am vrea sa se creada una ca asta despre noi in unita Europa evident...apoi am inceput sa le remarcam calitatile,talentul artistic de a compune si interpreta melodii devenite mai apoi imnuri si ode la adresa economiei tarii,a valorii acesteia cat si mesaje subtile cu inclinatii politice adresate atat prietenilor cat si dusmanilor acestei tari minunate.
Apoi pentru ca ne-au devenit din ce in ce mai dragi ne-am gandit sa construim scoli pentru a-i invata sa ne imite gesturile,sa ne vorbeasca limba si sa ne fure slujbele.
Se pare insa ca noi nu am avut nevoie de o calatorie interplanetara cu viteza luminii minus epsilon si o reintoarcere dupa 800 de ani ca sa ne trezim condusi de o satra masonica,malefica si uluitor de ignoranta.Si deasemenea se pare ca nu a fost necesar sa ne inchida in custi si sa faca experimente pe noi pentru a ne transforma intr-o subspecie...in creaturi inferioare lipsite de ratiune.Poporul roman pare sa fie atat de evoluat incat majoritatea a luat o decizie de buna voie si nesilita de nimeni.Si iata cum fara sa ne puna cineva pistolul la tampla am inceput prin a le cumpara albumele "muzicale",ca mai apoi sa-i votam,sa-i facem staruri de mass-media,sa-i invitam la multpreadifuzata emisiune Teo,mai nou sa facem telenovele despre ei,sa le imitam limbajul,gesturile,portul si traditiile,sa o vopsim pe Loredana Groza pe fata si sa-i punem o peruca,si sa facem un super star din Razboinicul luminii,pe care il invocam spunand "mustacioara lui,spicul graului"...
asa ca bine ati venit dragi romani pe Planeta Razboinicilor luminii,un mult prea lung metraj sub regia lui Adrian Sarbu,cu o distributie incredibila,difuzat si redifuzat zi de zi pe ProTv la cerinta telespectatorilor...

In ultima instanta vom incerca sa-i invocam spiritul Maresalului Antonescu,iar daca nici asta nu ne va salva eu zic sa fugim mancand pamantul si sa-i lasam sa-i expuna pe unguri in aceasta gradina zoologica RROMANIA PEACE!

O sala mare de asteptare

dimineata:asteptam sa sune ceasul desteptator ca un imbold pentru a ne continua vietile de acolo de unde le-am lasat cu o zi in urma...din pacate same shit ,different day.
-asteptam cu nerabdare sa fiarba apa pentru a turna continutul dintr-un plic anemic de ness ca sa putem deschide ochii indeajuns de mult incat sa ajungem pana in statie
-asteptam autobuzul in frig...si evident ca programul nu este aproape niciodata respectat...intr-un sfarsit vine(insa stim ca si de data asta vom intarzia)...in aglomeratia de-a dreptul sufocanta din autobuz nu putem decat sa asteptam sa ajungem o data la destinatie.trafic infernal...semafoare...de fiecare data cel mai lung minut din viata noastra...rabdare.
-treceri de pietoni...ca niste obstacole ...semaforul vesnic preschimbat in rosu exact in secunda in care vrei sa cobori de pe bordura...grrr..

la scoala:astepti sa vina proful "x" sa-ti aduca lucrarea" y",sperand din tot sufletul la nota"z"...astepti pauzele alea incredibil de scurte(de ce alea 10 min de pauza nu sunt facute din minutele semafoarelor:))?...astepti...astepti sa se termine naibii orele plictisitoare si sa-ti poti limpezi mintea dupa ce ti-au fost infipte in cap atatea informatii inutile.(de ce in fiecare an e aceasi programa la religie???de ce sa facem religie in fiecare an?de ce se repeta acealeasi bullshituri ??de ce se schimba profii??de ce iti cere fiecare in parte sa inveti la materia lui"care e la fel de importanta ca si restul"?atac cerebral...god rules,jesus kicks ass,moise is so fucking cool etc ...we got it already FUCK OFF!!!!!!!!!!!!

te simti rau...astepti sa vina Salvarea sau taxiul,astepti la rand la receptie(daaaaaaa!!!!la urgente trebuie mai intai sa-ti dai buletinul )astepti(ghici unde!!!) in sala de asteptare(haha!!) sa te cheme inauntru...o data ajuns inauntru astepti sa te bage cineva in seama...daca ai rabdare te baga cineva in seama intr-un sfarsit dar(haha din nou!!) nu cine trebuia asa ca trebuie din nou sa astepti sa vina doctorul cutare care te va intreba sec"ce ai?"...hmmm..."nu stiu dar speram ca o sa-mi spuneti dumneavoastra!!!!!!!"....iti ia sange...astepti intr-un salon(de cele mai multe ori in picioare) printre betivi si boschetari urat mirositori(ca sa nu zic altfel)...dupa 1 ora,2,3...iti aduc rezultatele..."nu stim ce aveti exact,dar va recomandam sa mergeti la spitalul nu stiu care(presupunand ca desi am mers la urgente suntem in stare de o plimbare scurta si ca evident avem si bani de taxi)......and so on.

in restul zilei...asteptam ca nu stiu cine sa ne dea un semn de viata,ca altcineva sa ne raspunda la un mesaj,sa se faca mancarea,sa inceapa serialul favorit,sa se faca ora N ca sa vina o data acasa,sa treaca saptamana ca sa ne putem relaxa in weekend(in weekend avem parte de asteptari relaxante:)),sa ninga ca sa putem merge pe partie,sa vina sarbatorile,zilele de nastere,sa ne vina salariul(ca sa putem lua si cadouri de sarbatori si zile ed nastere:)),sa treaca iarna,sa treaca examenul,sa vina rezultatele alea de cand am fost la spital si a trebuit sa asteptam cateva ore sa ne consulte cineva:)),sa treaca iarna ca sa avem vacanta/concediu......................................................................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
abia astept...nu mai am rabdare...astept cu nerabdare...asteptam

si PUF!e din nou dimineata,dar parca azi suntem mai batrani cu cateva zeci de ani...ce ne mai ramane de facut decat sa asteptam sa scapam ...

fiind fatuca pagini web cutreieram(bloguri vechi)

sooo....
(adolescenta neinteleasa):))

where the hell do i belong if i'm not really into something ?

i like 70's music and hippies but i'm not a pacifist and i also listen to punk without being an anarchist
i respect rockers(because 70% of them are really smart and open minded people) but i despide the way they are wasting their lives
i have some neo-nazi beliefs but i don't approve the idea of genocid
i love jazz but sometimes it really bores me
i hate technology but i use it(for example..i wrote a blog on a web page:))..duuh
i believe in conspiracy theory but i'm not paranoid and i don't really give a damn
i'm not afraid of death and i respect the idea of suicide but i also love life shitty as it is sometimes and i would never commit suicide
i hate religions though i'm kind of spiritual
i love the idea of freedom but i'm also aware that freedom doesn't really exist
i hate people who depend on something but i'm an addict myself
i would really enjoy killing all the pedophiles in the world but in fact i'm into elder guys myslef
i like to learn and i'm a good student but i detest the educational system
i would like to be a psychiatrist but sometimes i think that the patient posture would fit me better
i write but i don't enjoy reading poetry

(frustrari and shit)I
"as vrea sa ma pot lipsi de cuvinte caci prin ele nu pot exprima nici macar o infima particica din ceea ce simt..as vrea sa pot crea poezie cu pensula sau sa-mi imortalizez sentimentele pt a le expune in fata celor dornici sa ma cunoasca.
sa-mi pot umple golul launtric cu muzica iar gandurile-mi sa poata dansa ca intr-un stravechi ritual samanic..as vrea sa musc din luna si sa imi pot face colier din minute.
as vrea sa am o cutie in care sa-mi pastrez toate amintirile vii si intacte pt a putea sa retraiesc in fiecare zi clipe din trecut.... sa pot auzi constant pe fundal un ticait care sa-mi reaminteasca faptul ca nu timpul este cel care trece ci el doar masoara trecerea mea si distanta parcursa pe ceea ce numim noi intr-un mod prostesc "linia vietii"(ah...cat de simplu ar fi fost totul daca era vorba doar de o linie dreapta de la care sa nu ne abatem deloc)...as vrea sa pot pretui mai mult prezentul fara sa-l mai raportez la nimic din trecut si sa-mi maresc linia orizontului cu o bucata de carbune.
mai vreau sa pot picta chipuri iar apoi sa le dau viata si sa adun toate sunetele existente intr-o singura compozitie...cantecul vietii...care incepe si se termina...dar pe care il poti da oricand pe reapeat.

as vrea sa-i pot spune vantului sa taca atunci cand imi vorbeste despre el..si as vrea sa pot iubi cu aceasi intensitate cu care urasc.
vreau sa fiu superficiala..vreau sa cred in Dumnezeu si sa merg duminica la slujba.
timp si muzica...a-ti ocupa timpul creand muzica din absolut orice...pt ca orice film are nevoie de un soundtrack nu?numai in cazul in care filmul ar fi mut...sau noi nu am mai fi atat de orbi.


(frustrari and shit) part II

"viata este prea scurta ca sa ne putem permite sa tindem spre perfectiune...prea scurta ca sa ne-o dedicam cautarii conceptului de "fericire"...prea scurta sa visam,sa rememoram,sa ne lasam invinsi...prea scurta ca sa ne permitem sa traim in trecut...sa ne lasam constransi si manipulati...sa suferim..sa avem incredere si sa fim dezamagiti...prea scurta sa invatam,sa vedem,sa cunoastem atat cat ar trebui...prea scurta ca sa ajungem sa ne cunoastem mai intai pe noi ca apoi sa-i putem intelege si pe restul...sa ne plangem si sa judecam...sa ii blamam pe altii pentru actiunile noastre...sa ne dorim dar sa nu facem nimic in privinta astasa...sa credem ca va fi din nou ca la inceput in loc sa cream noi un nou inceput...sa ne abtinem atunci cand simtim nevoia sa ne exteriorizam: sa urlam,sa spargem,sa plangem...asa ca fiecare ar trebui sa se opreasca pt o clipa in loc...sa planga pana simte ca nu mai are lacrimi ca apoi sa se grabeasca sa-si traiasca viata pt ca e a naibii de scurta!"

Rahat cosmic

"societatea care ne aduce in pragul nebuniei...crima comisa de societatea in care traim supranumita sunicidere.nimeni nu o afce de dragul de a o face...mereu e ceva ce-l impinge inspre o masura atat de drastica.

azi ne bucuram de lucrurile marunte...atat de marunte incat in alte momente nu le-am remarca nici daca ne-am stradui...uite o frunza galbena pe bordura...ce forma caraghioasa are norul ala...ce frumos a zambit acel copil cand a trecut pe langa catelul ala mic si fluffy...ce creaturi frumoase...

sau momente in care simti in stomac un gol atat de mare incat crezi ca te va inghiti si vei disparea subit in propriul tau interior.momente in acre iti dai seama ca nici macar cel mai frumos moment din viata ta nu e nepretuit pentru exista mult mai multa suferinta decat fericire...cate lacrimi,cate povesti...fiecare cu romanul lui.

cateodata nimic nu pare sa aiba sens,iar noi o infima particica dintr-un mare rahat cosmic."